Hai-hui cu răspântia scai
lui Aleksandar Stoicovici




Aseară m-am ascuns sub o piatră,
se auzea doar cocoşul, care
cânta zadarnic romanele caiselor căzute.
Vedeam doar stropii de rouă cum
lingeau frenetic suprafaţa geamului
de Mokattam, care...vibra desene cumsecade.

Aseară m-am ascuns sub piciorul unui
greier hai hui...
Se auzea doar cocoşul cum soarbe elevat
dintr-o ceaşcă, tradiţionalul ceai chinezesc.
Vedeam în zare cum soarele se împiedică, repetat,
ca un nemernic de razele lunii...

Iar tu prietene ai spus la un moment dat: - Gata!!!
şi mi-ai aruncat de undeva de pe acoperiş un inorog ,
ca să-l prind, cică, în braţe.
- Ce porcărie, mi-am zis, şi nu l-am prins...

Aseară m-am ascuns sub o piatră, se auzea doar
cocoşul, care, cânta în van romanele cireşelor
putrezite...
Vedeam pe tine prietene cum te împiedicai de ciotul
inimii tale, repetat soarele, ca un nemernic, se lua
după tine...

Tu nu mai aruncai cu inorogi: - Ce porcărie! aveam de
gând să-i prind de data asta...